La 16 ani i-am spus iubirii adolescenţei mele ca il voi iubi pentru totdeauna. Am 21 si de-atunci am mai iubit inca 3 baieti. Si nu exagerez, nu fabulez si nu incerc sa bravez, chiar i-am iubit pe toti. Atat de mult incat am pierdut pentru fiecare cel putin o noapte de plans in perna, am indurat cel putin doua zile de nemancat, am disperat cand nu raspundeau la telefon sau cand gandurile nu-mi dadeau pace pentru ca incertitudinea ma rodea pe dinauntrul pielii si imi scormonea stomacul cu cele mai neiertatoare lovituri. Atat de mult incat inchideam ochii si imi imaginam ca nu ne vom desparti niciodata, ca dragostea mea pentru ei si a lor pentru mine va dura pana unul din noi se va prapadi. Atat de mult incat faceam cate compromisuri era nevoie doar pentru a nu pune relatia in pericol.

Pana cand am inteles ca oricat de puternica ar fi dragostea, oricat de arzatoare ar fi pasiunea, uneori nu e de ajuns. Si am stat cu ochii mari si gura cascata sa-mi contemplu concluzia. Cum se putea asa ceva? Idealul dupa care ma ghidam in viata, temelia pe care urma sa imi cladesc fericirea erau inmuiate in noroaie si reduse la ipostaza de „idee care a fost odata”. Am ales sa-mi omor singura iubirea si relatia care ma storcea de puteri fizice si psihice pentru ca nu mai puteam sa ii fac fata.

Pentru ca nu, iubirea nu dureaza o vesnicie. E inlocuita cu o frumoasa dependenta, cu o obisnuinta de care nu concepi sa te dezlegi, cu o complicitate care poate infrunta lumea intreaga, cu o prietenie desavarsita, cu un confident intotdeauna gata sa te asculte si sa te sfatuiasca, sa te tina in brate cand razi sau cand plangi. Fluturasii zboara, ochelarii roz se sparg, defectele devin vizibile si incet incet acceptate, nervii isi arata coltii si pe parcurs invatam, ca la scoala, cum sa ne purtam cu celalalt, cum sa-l schimbam sau cum sa il acceptam.
Dar dupa cativa ani, de dragoste mai poate fi vorba doar atunci cand relatia e pusa in pericol. Atunci ne punem intrebari pe care nu ni le punem zilnic, atunci ne dam seama de ce simtim pentru celalalt. Si oricat de puternice ar fi, odata si-odata ele tot vor muri. Pentru ca trebuie sa mergem mai departe, pentru ca nu putem sa renuntam la a trai odata cu plecarea iubirii.